PREDICA PR. PROF. GHEORGHI KOCETKOV LA SFÂNTA LITURGHIE DE DUMINICĂ
ÎN CATEDRALA „HRISTOS MÂNTUITORUL”
CU OCAZIA CELEI DE-A 25-A ANIVERSĂRI A FRĂŢIEI „SCHIMBAREA LA FAŢĂ” (MATEI 19:16-26)
În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh!
Fraţi şi surori, creştini! Astăzi, în această zi minunată de sărbătoare, ziua în care sărbătorim învierea lui Hristos şi, totodată, continuăm să sărbătorim Schimbarea la faţă a Domnului, în acest loc frumos, am auzit o pericopă evanghelică care are o însemnătate enormă pentru viaţa noastră actuală, pentru foarte mulţi dintre noi. Acest episod este foarte cunoscut, frecvent menţionat şi interpretat. Şi, desigur, poate fi tâlcuit în mod diferit. Se poate pune accente pe diferite cuvinte ale Mântuitorului, pe diferite detalii ale subiectului.
Domnul vorbeşte cu tânărul care, în ochii oamenilor din Vechiul Testament, era evlavios şi de succes în toate privinţele. El era bogat, totodată, fiind, cel mai probabil, deştept şi educat. Cunoştea porunci şi, mai mult decât atât, după cum se vede din conversaţia sa cu Hristos, le împlinea. Şi Domnul îi arată numai ceea ce îi lipsea: "Du-te," spune El, "vinde averea ta, dă-o săracilor şi urmează-Mi". De obicei, propovăduitorii acordă cea mai multă atenţie anume acestui verset din Sfânta Scriptură, interpretându-l în sensul ascetic şi spunând că nu trebuie să ţinem la bogăţie pământească. Dacă vrei să fii desvârşit, trebuie să fii gata să dai totul. Şi nu doar să fii gata, dar şi să acţionezi în conformitate cu credinţa ta, cu adevărul cel de sus al lui Dumnezeu.
Însă astăzi aş dori să vă atrag atenţia, dragi fraţi şi surori, nu asupra acestui moment, ci asupra celor ce au însemnat cuvintele Domnului. Căci Domnul nu spune tuturor laolaltă: "Du-te, vinde averea ta, dă-o săracilor, şi urmează-Mi". Cu toate acestea, ceea ce a avut în vedere Domnul se referă la noi toţi. Cuvintele Domnului au însemnătatea nu numai etică sau ascetică. Cuvintele Domnului pătrund în adâncul inimii omului, a firii omeneşti.
Din ce se vede aceasta? Domnul încearcă să-i elibereze sufletul tânărului bogat înlănţuit în convenţionalismul lumii acesteia. Deci, primul scop al Domnului care i-a dat tânărului cel mai important sfat, este eliberarea, este libertatea. Domnul vrea să-l vadă pe om liber, dar nu doar un rob al poruncilor. "Unde este Duhul Domnului, acolo este libertatea", ne spune Sfântul Apostol Pavel. Şi anume acest duh a trebuit să sălăşluiască în sufletul tânărului evlavios şi bogat, astfel încât el să-I poată urma lui Hristos, să poată întrece dreptatea precreştină, cea a Vechiului Testament. Şi, desigur, dragi fraţi şi surori, Domnul îi spune nu întâmplător acestui tânăr mândru: nu da averea ta oricuiva, ci săracilor. Cu alte cuvinte, să iubeşti pe cei care, poate, nu te prea iubesc pe tine, un om atât de deştept şi de succes. Iubeşte pe cei care arată nu prea prezentabili, cărora nu li se va da voie să intre într-o societate decentă, mai ales într-o societate legalistă. Iubeşte-ţi aproapele, ne vorbeşte Hristos.
Domnul ştie că, dacă omul este deschis cu tot sufletul către Dumnezeu, va fi deschis şi către om. Şi dacă este deschis cu toată inima către om, către aproapele său, va fi deschis, mai devreme sau mai târziu, şi către Dumnezeu, va dobândi credinţă şi încredere faţă de cuvântul lui Dumnezeu şi lucrarea Sa. În timpurile noastre, oamenilor atât de mult le lipseşte încrederea reciprocă, motivele pentru aceasta fiind nenumărate, dar aceasta este molima. Fiecare om, care şi-a pierdut încrederea, îşi pierde treptat şi credinţa.
Şi iată, Domnul nostru Iisus Hristos, dându-i tânărului un sfat atât de simplu, de fapt îl cheamă să păşească pe o cale nouă, îl cheamă la viaţa nouă, pe calea iubirii şi libertăţii, deoarece aşa este viaţa creştină. Vechiul Testament îi învăţa pe oameni să aibă smerenie, şi aceasta era bine. Vechiul Testament învăţa despre răbdare, despre ascultarea faţă de Dumnezeu, şi aceasta întotdeauna era necesar. Dumnezeu le dă har celor smeriţi. Dar aceasta este doar un mijloc, iar scopul este Însuşi Domnul şi aproapele nostru. Scopul este viaţa în plinătatea iubirii, în plinătatea încrederii şi credinţei, în plinătatea libertăţii şi adevărului. Hristos Însuşi este Calea şi Adevărul şi Viaţa. A-I urma lui Hristos înseamnă a se umple pe această cale cu adevăr şi viaţă.
Dragi fraţi şi surori, să ţinem minte întotdeauna despre aceasta. Şi atunci cuvântul Evangheliei va aduce un rod vrednic!
Amin.
Cu sfânta sărbătoare, dragi fraţi şi surori!
Sursa:
ogkochetkov.ruTraducerea: A. Patrakova