Taras Șevcenko și Lesia Ukrainka: Frumusețea și măreția poporului
La întrebarea „Cine dintre celebrele figuri ucrainene a adus cea mai mare contribuție la dezvoltarea limbii, istoriei, culturii, statalității ucrainene?”, două nume ies incontestabil în evidență, și anume, cel al lui Taras Șevcenko și al Lesiei Ukrainka. Și dacă timpul nu le-a permis acestor faimoși descendenți ai Ucrainei să se intersecteze în viață, - marele scriitor a părăsit lumea cu zece ani înainte de a se naște madona ucraineană - atunci întâlnirea lor pe un spațiu este posibilă în cadrul unui eveniment de zile mari, organizat la Biblioteca Națională a Republicii Moldova, și anume, expoziția cu titlul „Ecourile clasicii ucrainene: Taras ȘEVCENKO (160 de ani de la stingerea din viață) și Lesia UKRAINKA (150 de ani de la naștere)”, care a fost inaugurată pe 9 martie 2021 și va dura până la 31 martie, în incinta BNRM, blocul I, etajul 3. Expoziția este ocazionată de celebrarea Zilelor lui Taras Șevcenko în Ucraina.
Aceste personalități remarcabile s-au confruntat cu multe situații dramatice, atât în propria viață, cât și în istoria poporului din care provin și pe care l-au reprezentat cu demnitate. S-au evidențiat prin polivalență în vocații, talent în tot ce au creat și, desigur, prin literatura căreia s-au dedicat cu toată pasiunea.
Ilustrul poet și autor al unui abecedar în limba ucraineană, Taras Șevcenko, a încercat și chiar a reușit să devină pictor, dar a rămas în istorie ca scriitor. Totuși, anume aptitudinile strălucite de plastician i-au schimbat surprinzător viața. Datorită talentului în desen, Taras a fost eliberat de iobăgie într-un mod uluitor, cu o sumă imensă de bani, prin implicarea împărătesei și a unor personalități de vază ale vremii, care au avut de înfruntat ostilitatea acerbă a stăpânului hain, dar și furia unui alt concurent - un general bogat și setos de răzbunare, înfuriat pe iobagul Taras Șevcenko deoarece i-a vândut portretul unui bărbier, pentru publicitate. Caracterul rebel, reflectat în creație, îi va aduce lui Taras necazuri în viitor - pentru criticile acide în adresa familiei imperiale i-a fost interzis să scrie și să deseneze, fiind înrolat în armată. Dar pictura îl va salva și de data aceasta, în exilul la Marea Aral (care i-a succedat serviciul militar în anii 1848-1849), unde generalul V. A. Obrucev îi va permite, cu asumarea unor riscuri reale, să ilustreze activitatea expediției. Va fi ulterior grațiat de autorități, va reveni la creație, inclusiv la artele frumoase, și în 1860 va primi titlul de academician în gravură pe cupru. Iar o mărturie elocventă a talentului său de plastician poate fi admirată până în prezent în Conservatorul din Sankt-Petersburg (pe atunci Teatrul Bolșoi) - plafoanele pictate în 1835 de elevii pictorului Șireaev, printre care era și Taras Șevcenko. Discipolul iobag s-a împrietenit atunci cu personalul Teatrului și, după reconstrucție, a beneficiat de acces gratuit la spectacole...
Pasiunea pentru artele plastice nu va lipsi din viața lui Șevcenko, dar va ceda tot mai mult în favoarea literaturii. Și, cu aceeași paletă bogată de culori, va imortaliza în vers, genial, simplu și profund, viața populară, într-o limbă legată organic de eroi și de canavaua care, printr-o mulțime de nuanțe, evocă adevăratul caracter, frumusețea și măreția poporului ucrainean. Despre creația poetică a lui Șevcenko, V. Belinski avea să remarce următoarele: „Se aseamănă cel mai mult cu cântările populare: sunt atât de ingenioase, încât pot fi confundate cu ușurință cu folclorul și legendele, ceea ce vorbește mult în favoarea lor...”. Prin opera sa literară, Șevcenko va pune bazele limbii și literaturii ucrainene moderne, câștigând titlul de poet național al Ucrainei…
Ștafeta dezvoltării limbii și literaturii ucrainene va fi preluată, peste câteva decenii, de o altă celebră fiică a acestei țări, Lesia Ukrainka (numele real - Larisa Kosaci-Kvitka), femeia care atât de mult și-a iubit patria-mamă, pentru soarta căreia o dureau inima și sufletul, încât s-a autoidentificat cu aceasta, luându-și pseudonimul UKRAINKA.
Divinitatea le-a hărăzit ucrainenilor cântecul sublim, iar acestei femei-minuni - cuvintele-melodii. Și ea le-a purtat cu tandrețe, uneori amenințător, alteori cu afecțiune, pe alocuri cu durere și lacrimi, dar și cu zâmbet și duioșie. Fata mânuia talentat nu numai cuvântul - ea avea, la fel, înclinații pentru desen și muzică, poseda perfect pianul. Lesia susținea că ar fi devenit un muzician mai bun decât un poet, „dar natura i-a jucat festa”. Poeta nu avea nici studii medii, nici superioare, dar aparținea pleiadei celor mai educați oameni de pe vremea ei, grație lecțiilor particulare, dar și eforturilor mamei sale, personalitate de o înaltă erudiție. A stăpânit cu ușurință multe limbi clasice, europene, aplicându-și cunoștințele cu succes la efectuarea multiplelor traduceri din germană, franceză, engleză, italiană, polonă. A elaborat chiar un manual despre istoria popoarelor din Orientul Antic pentru surorile ei mai mici.
Unii cântăreți ai slovei au parte de faimă după moarte, alții - în timpul vieții. Chipul Lesiei Ukrainka nu a fost încoronat cu petale de trandafir, ci cu spini. Zorile și zenitul poetei au fost strălucitoare și doar o maladie nemiloasă le-a curmat splendoarea...
Lesia și-a început activitatea literară foarte devreme: la vârsta de nouă ani a scris prima sa poezie, iar la treisprezece numele ei apăruse în presă, sub versurile proprii. Talentul poetei s-a format sub influența multor factori. Tema principală a lucrărilor Lesiei este un plai ideal, un paradis pământesc, numit Ucraina. Lucrările sale sunt pătrunse de dragostea pentru poporul ucrainean, țara natală, cântecul popular - două sute douăzeci și cinci de melodii au fost colectate, înregistrate și ulterior publicate într-o colecție separată de soțul ei, Kliment Kvitka. Fenomenul talentului Lesiei Ukrainka, conform cercetătorilor, rezidă în faptul că a experimentat fructuos în diferite genuri literare: poezie, epos, dramă, proză, publicistică. Toate activitățile și creația poetei, după cum subliniază criticii literari, au avut drept scop debarasarea de orice cătușe care împiedicau dezvoltarea ei liberă. Femeia numărul unu în Ucraina, o legendă adevărată, Lesia Ukrainka s-a impus în panteonul clasicilor literaturii ucrainene datorită contribuției enorme la dezvoltarea culturii și limbii ucrainene, precum și eforturilor pentru libertatea națională.
Revenind la expoziția de carte „Taras ȘEVCENKO și Lesia UKRAINKA: Ecourile clasicii ucrainene”, de menționat că aceasta include peste 60 de cărți semnate de marii promotori ai culturii și literaturii ucrainene, precum și despre ei.
Expoziția conține, evident, faimoasa operă a lui Șevcenko Cobzarul în diverse ediții și adaptări în limbile română, rusă, germană, engleză și, firește, în original.
În special, se disting câteva ediții vechi și rare, precum:
- Cobzarul ilustrat (Иллюстрированный Кобзарь, Спб, 1896), în executarea vestitului pictor și sculptor Mihail Mikeșin,
- Cobzarul (Кобзарь, СПб, 1907),
- Ediția facsimilă Cobzarul din Cihrîn și Haidamacii (1844),
- Ediția academică a Jurnalului lui Taras Șevcenko (1931),
- Câteva ediții publicate în 1939 - anul aniversării a 125 de ani de la nașterea marelui poet.
Sunt expuse, la fel, culegeri de opere alese și multe alte ediții publicate la sfârșitul secolului ХХ - începutul sec. ХХI, lucrări critice, care reflectă diverse aspecte ale creației scriitorului și pictorului Taras Șevcenko, monografii, schițe biografice.
Nu mai puțin interesant este compartimentul dedicat Lesiei Ukrainka, cu un lot bogat de cărți în original, precum și unele traduceri în română și rusă. Aici sunt expuse operele madonei ucrainene în ediții complete și alese, culegeri de poezii, dramă, critică literară, memorii ale contemporanilor, biografia poetei din faimoasa serie „Viața oamenilor iluștri”, o carte despre muzeul Lesiei Ukrainka de la baștina scriitoarei, altele. Cea mai veche carte din expoziție datează cu anul 1924, iar celelalte au văzut lumina tiparului pe parcursul secolului XX.
Reamintim că expoziția va funcționa în perioada 9 - 31 martie curent (cu excepția zilelor de weekend), în intervalul orelor 9:00 - 17:00, la etajul 3 al BNRM, spațiul expozițional Literaturile lumii. Vă așteptăm cu drag, doar cu mască de protecție.
Vedeți și: https://www.facebook.com/clubulliterariabnrm/posts/765514474392089, https://www.facebook.com/clubulliterariabnrm/posts/765520767724793